Câteva modificări ale Codului penal român de pe parcursul anului 2023

Câteva modificări ale Codului penal român de pe parcursul anului 2023

Pe parcursul anului 2023, Codul penal român a fost marcat de mai multe modificări, atât în privința părții generale, cât și a părții speciale a acestuia. Prezentăm, în cele ce urmează, câteva dintre cele mai importante modificări pe care Codul penal le-a suferit pe parcursul anului precedent:

a. Partea generală a Codului penal

  • Unitatea infracțiunii continuate și a celei complexe. Prin Legea nr. 200/2023, în urma declarării ca neconstituțională a sintagmei „și împotriva aceluiași subiect pasiv”, a fost eliminată această formulare, forma actuală a art. 35 alin. (1) Cod penal fiind, astfel, următoarea: „Infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la intervale diferite de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleași infracțiuni.”;
  • Art 121 alin. (1) Cod penal, ce prevede obligațiile care pot fi impuse minorului pe durata executării măsurilor educative neprivative de libertate, a fost completat cu o nouă obligație prin Legea nr. 291/2023, și anume obligația minorului „să participe, singur sau, după caz, împreună cu părinții sau cu un alt reprezentant legal, la programele speciale de consiliere psihologică organizate de direcția generală de asistență socială și protecția copilului sau de alte instituții specializate publice sau private”.

b. Partea specială a Codului penal

  • Violul săvârșit asupra unui minor, infracțiune introdusă în Codul penal prin Legea nr. 424/2023 – art. 2811 Cod penal (dispoziții care au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2024), articol care prevede că, în varianta tip a infracțiunii, raportul sexual sau actul sexual sau alte acte asimilate de lege, comise de un major cu un minor care nu a împlinit vârsta de 16 ani, se pedepsesc cu închisoarea de la 7 la 12 ani și cu interzicerea exercitării unor drepturi.
    Important de menționat este că fapta se pedepsește numai atâta timp cât diferența de vârsta dintre făptuitor și victimă este de cel puțin 5 ani.
    De asemenea, noul text de lege incriminează și situația în care făptuitorul este minor, cât timp victima are sub 14 ani și dacă există o diferență de vârstă între făptuitor și victimă de minimum 5 ani.
  • Agresiunea sexuală săvârșită asupra unui minor, infracțiune introdusă în Codul penal prin Legea nr. 424/2023 – art. 2191 Cod penal (dispoziții care au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2024), articol conform căruia, în varianta tip a infracțiunii, actul de natură sexuală, distinct de cel prevăzut la art. 2181 Cod penal, comis de un major asupra unui minor care nu a împlinit vârsta de 16 ani, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 9 ani și cu interzicerea exercitării unor drepturi.
    De asemenea, este prevăzută și sancționată și situația în care făptuitorul este minor.
    Important de menționat este că fapta se pedepsește, în ambele ipoteze, numai atâta timp cât diferența de vârstă dintre făptuitor și victimă este de cel puțin 5 ani.
  • Determinarea sau înlesnirea întreținerii de acte sexuale sau de natură sexuală între minori, infracțiune introdusă în Codul penal prin Legea nr. 217/2023 – art. 2192 Cod penal (dispozițiile referitoare la acest articol au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2024), articol care incriminează, în varianta tip a infracțiunii, fapta majorului care determină întreținerea unui raport sexual, a unui act sexual, precum și a oricăror alte acte asimilate de lege, între minorii care nu au împlinit vârsta de 16 ani, precum și determinarea unui minor să suporte ori să efectueze un astfel de act.
  • Lovirea sau alte violențe și vătămarea corporală. Articolele care incriminează aceste două infracțiuni, respectiv art. 193 și art. 194 Cod penal, au fost completate, prin Legea nr. 248/2023, cu câte un nou alineat care prevede majorarea cu o treime a limitelor speciale de pedeapsă în următoarele situații:
    • dacă victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
    • când victima este minor;
    • când fapta este săvârșită în public; respectiv
    • dacă făptuitorul are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv sau un animal ce poate pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.

    De asemenea, noua modificare prevede faptul că, în cazul infracțiunii de lovire sau alte violențe, dacă fapta a fost comisă într-una dintre condițiile de mai sus, acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu, spre deosebire de cazul inițial când, pentru această infracțiune, acțiunea penală se putea pune în mișcare numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

  • Ultrajul. Prin Legea nr. 248/2023 s-a modificat și alin. (4) al art. 257 Cod penal: astfel, faptele de ultraj comise asupra unui polițist sau militar, precum și asupra personalului silvic învestit cu exercițiul autorității publice, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții, se sancționează cu pedeapsa privativă de libertate specifică, dar ale cărei limite se majorează cu jumătate.
    Se remarcă eliminarea noțiunii de „jandarm” din textul de lege și înlocuirea acesteia cu noțiunea mai vastă de „militar”.
  • Ultrajul judiciar. În ceea ce privește fapta prevăzută și pedepsită art. 279 Cod penal, conform Legii nr. 248/2023, aceasta va fi sancționată cu pedepse privative de libertate.